Salina Turda

Despre saline şi ocne de sare sunt convins că aţi mai auzit, ba chiar sunt convins că majoritatea aţi vizitat până acum măcar una.

De asemenea, şi despre salina din Turda, sunt o grămadă de articole şi poveşti postate pe multe site-uri şi bloguri, scrise mai frumos şi mai documentat decât aş putea eu.

În urmă cu câţiva ani, am văzut întâmplător nişte fotografii şi apoi imagini filmate în interiorul acestei saline şi mi s-au aprins beculeţele! Arată mult prea bine, mai degrabă seamănă a decor de film SF sau interior de navă spaţială, numai a salină aşa cum văzusem eu în trecut, nu! Normal de aici a pornit dorinţa mea de a o vizita şi mai ales de a o poza, de a face nişte panorame. Ei bine, iată că în acest an dorinţa mi-a fost îndeplinită datorită proiectului Redescoperă România. Deşi a fost mai mult un teasing pentru mine, am zis ca… I’ll be back!

Aşadar vă las să vă învârtiţi cu o serie de panorame de 360 de grade, făcute în două din minele principale.

Mina Rudolf:

Mina Maria Tereza:

Redescoperă România este un proiect Petrom, impreuna cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 şi Muzeul National al Taranului Roman.

Peştera şi gheţarul Scărişoara

Peștera Scărișoara sau Ghețarul de la Scărișoara adapostește cel mai mare ghețar subteran din România. De aici îi vine și numele de Ghețar iar Scărișoara vine de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în vremea cănd a fost botezată. Acum aparține de comunei Gârda de Sus, județul Alba.

Intrarea în Ghețarul de la Scărișoara se face printr-un impresionant aven, a carui gură, cu un diametru de 60m se deschide în pădurea din marginea platoului. O poteca îngustă săpată în stâncă și câteva scări metalice ancorate în pereți înlesnesc coborârea celor 48 m cât măsoară adâncimea avenului. Pe fundul lui se pastreaza în tot timpul anului un strat gros de zapadă. Aici se pătrunde în Sala Mare printr-un impresionant portal măsurând 24 m lățime și 17 m înâlțime.

Topografia Ghețarului de la Scărișoara este simplă, deoarece peștera reprezintă o încapere unică cu o dezvoltare totala de 700 m. În mijlocul acestei încăperi se află un imens bloc de gheata, cu un volum de 80000 mc și care dăinuie în peșteră de peste 4000 de ani. Fața superioară a blocului (3000 mp) formează podeaua Salii Mari. În partea dreaptă acest planșeu se frânge într-un tobogan abrupt de gheață, care da într-o zonă, denumită Biserica. Aici apar primele formațiuni stalagmitice de gheață. Aceasta este zona turistică, restul fiind rezervație științifică, cu doua sectoare distincte.

Iată şi câteva panorame de 360° din Scărişoara:

Redescoperă România este un proiect Petrom, impreuna cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 şi Muzeul National al Taranului Roman.

Cetatea Bologa, pe unde Indy n-a ajuns încă…

În localitatea Bologa, pe malul râului Henţu şi atestată documentar în secolul XIII, se află ruinele a ceea ce a fost odată o cetate. Purtând mai multe nume, precum Sebuswar, apoi Sepuswar, Sebeswar şi altele, cetatea din Bologa a fost donată în 1399 de către regele Sigismund de Luxemburg, împreună cu Cetatea Bran, lui Mircea cel Bătrân, după semnarea la Braşov a tratatului de alianţă împotriva Imperiului Otoman.

O perioadă lungă de timp, cetatea a oferit loc de refugiu în caz de pericol, pentru locuitorii zonei. În sec. XVII-lea, când Oradea este ocupată de turci, capătă o impotanţă mai mare, fiindcă a îngreunat acţiunea de colectare a taxelor. Drept urmare sultanul a dat ordin pentru demolarea cetăţii, ordin ce nu a fost executat.

În final cetatea a fost distrusă de lobonţi prin explozie. Nu a rămas în picioare decât un colţ al zidului de apărare cu turnul, care se văd şi astăzi. La mijlocul secolului XX turnul şi-a pierdut acoperişul, probabil ultimul element din lemn al ruinelor. Tot ceea ce a mai rămas este piatră.

Deşi este păcat că ruinele nu sunt conservate şi restaurate, locul are o frumuseţe şi un farmec propriu, aşa năpădit de vegetaţie şi de tonele de urzici prin care mi-am făcut loc cu greu. La un moment dat chiar mă aşteptam să dau nas cu Indiana, ieşind cu pălăria lui de prin tufişuri… Nu de alta, dar preţ de câteva secunde, locul m-a dus cu gândul la filmele şi aventurile lui…

În interiorul turnului de apărare	Călare pe zidul sudic. Cam mare, nu?
Mă aşteptam să-l văd pe Indiana Jones ieşind din tufişuri	Asaltul cetăţii de către echipa Redescoperă România

Redescoperă România este un proiect Petrom, impreuna cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 şi Muzeul National al Taranului Roman.

Porolissum, vederi de la capătul lumii… romane.

A sosit momentul să scot asul din mânecă, aşa că pentru cei care n-au avut norocul să meargă în Redescoperă România 2011 – etapa a 3-a, vă învit să aveţi parte de… “the next best thing”! Tururi virtuale de 360 de grade

Încep să vă prezint ruinele castrului roman de la Porolissum. Învârteală plăcută şi să nu ameţiti!

Clădire sacră – Iniţial templul zeului liber Pater, transformat la mijlocul sec. al II-lea în templul zeului Rel. La sfârşitul secolului al III-lea este transformată în bazilică paleocreştină.

Templu şi taberna – Complex de clădiri, templul lui Jupiter Diolichenus şi cârciumă.

Porta Pretoria. Nu este poarta principală, ci o poartă secundară.

Clădirea comandamentului – Principia, reprezintă construcţia de referinţă a castrului. Se găseşte amplasată în zona de intersecţie a celor mai importante drumuri din interiorul castrului: via praetoria, via principalis, via decumana.

Vedere din punctul cel mai înalt al dealului.

Portret de grup cu gaşca din Redescoperă România. Aproape toată gaşca, unii umblau după zmeie…

Redescoperă România este un proiect Petrom, impreuna cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 şi Muzeul National al Taranului Roman.

Dacă vă pasionează să aflaţi mai multe lucruri interesante şi inedite despre acest subiect, vă recomand acest articol pe care l-am găsit cu ocazia documentării mele…